Tag Archives: manipulare

Manipulaţi şi evitaţi să fiţi manipulaţi!



Cum să ne comportăm pentru a obţine de la alţii ceea ce dorim? Cum să procedăm ca să nu cădem, la rândul nostru, în plasa altora?

Există, bineînţeles, tehnici strict manipulatoare, cum ar fi programarea neurolingvistică şi hipnoza, care permit ocolirea comportamentului raţional al interlocutorului, pentru a accede direct la comportamentul inconştient al acestuia… Fără a merge însă chiar atât de departe, putem să observăm în fiecare acţiune a noastră dorinţa de a-i influenţa pe ceilalţi, utilizând instinctiv tehnici mai mult sau mai puţin corecte (să nu uităm că, după cum am scris în mai multe rânduri, obiectivul final al oricărui act de comunicare este obţinerea unui comportament). 

Este suficient să privim în jur – de la copilul care plânge ca să obţină o jucărie, până la spălătorul de parbrize din intersecţie, care întâi stropeşte parbrizul şi apoi îl întreabă din ochi pe şofer dacă este de acord – toţi duc o luptă permanentă pentru a obţine ceva de la altcineva. Este natural, şi noi procedăm la fel.

Să pornim de la o premisă: lumea contemporană este atât de complexă, încât, pentru a ne descurca în sarcinile noastre cotidiene, ne-am dezvoltat încă din copilărie o serie de programe de comportament în baza cărora reacţionăm automat la situaţiile întâlnite, fără a ne face un calcul global. De exemplu, dacă cineva ne face un cadou, suntem „programaţi” să ne simţim datori şi să căutăm să ne revanşăm cât mai curând.

La fel, avem programe care ne obligă să ne conformăm aşteptărilor comunităţii în care trăim, să ne ţinem de cuvânt, să ne supunem autorităţii, etc. Aceste programe funcţionează, de obicei, bine, şi au utilitatea lor socială: cine nu-şi respectă obligaţiile nu este o persoană pe care se poate conta, şi cine nu restituie favorurile este rapid catalogat ca ingrat sau prost-crescut. Justificări similare sunt valabile şi pentru alte mecanisme. Să reţinem că aceste scheme sunt automate şi nu necesită intervenţia părţii noastre raţionale. Ca urmare, nu este de mirare că cine le cunoaşte le poate utiliza în avantajul propriu, pentru a constrânge la un comportament determinat. Şi, binenţeles, fiecare tehnică este cu atât mai eficientă, cu cât ne dăm seama mai puţin că ea este aplicată. În acest articol sunt analizate câteva din aceste mecanisme. Veţi fi surprinşi cât de des sunt utilizate, fie şi inconştient, principiile prezentate aici. Acestea vă vor familiariza cu tehnicile de manipulare, oferindu-vă astfel şi răspunsuri la întrebările de mai sus.

DOWNLOAD

Manupulati si evitati sa fiti manipulati 1 – Legea contrastului de idei

Manipulati si evitati sa fiti manipulati 2 Legea reciprocitatii

Manipulati si evitati sa fiti manipulati 3 Legea coerentei

Manipulati si evitati sa fiti manipulati 5 Legea Autoritate

Manipulati si evitati sa fiti manipulati 6 Legea simpatiei de idei


Vladimir Volkoff Tratat de Dezinformare


Vladimir Volkoff (n. 7 noiembrie 1932Paris – d. 14 septembrie 2005 BourdeillesDordogne) este un scriitor francez de origine rusă.

A publicat literatură pentru adulţi şi nuvele cu spioni pentru tinerii cititori sub pseudonimul Lieutenant X. Volkoff este de multe ori considerat prin excelenţă scriitorul francez al Războiului Rece. Lucrările sale sînt caracterizate de teme ale perioadei Războiului Rece, inteligenţă şi manipulare, dar şi de metafizic, inclusiv elemente spirituale.

Volkoff a fost fiul unui emigrant rus care şi-a cîştigat existenţa în Franţa spălînd maşini. Vladimir a crescut cu amintirile familiei sale despre piederea ţinutului de baştină. Este stră-strănepot al compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski.

Dupa terminarea studiilor la Sorbonne în Paris şi a universităţii la Liège, Volkoff a învăţat engleza laAmiens între 1955-1957.

A efectuat serviciul militar ca ofiţer de spionaj în Armata Franceză în timpulRăzboiului Algerian, unde a învăţat cum războiul este luptat pe cît de mult din umbră şi între ambasade, pe atît de mult în aer liber şi pe cîmpul de luptă.

După demobilizare, Volkoff a călătorit în Statele Unite ale Americii ca profesor de franceză şi de literatură rusă. A lucrat ca traducător (1963 – 1965), şi ca profesor de franceză şi rusă (1966 – 1977). A fost fascinat de marea frumuseţe şi putere a ţării unde a locuit mai mult de un deceniu, timp în care a publicat mai multe lucrări: L’Agent triple (Angentul triplu) (1962), Métro pour l’enfer (Metro spre infern) (1963), Les Mousquetaires de la République (Muşchetarii Republicii) (1964) şi Vers une métrique française (1977).

În tot timpul anilor 1970 folosind pseudonimul Lieutenant X, Volkoff a publicat literatură pentru tineri în seria LangelotHachette Bibliothèque verte, prezentînd aventurile unui erou, tînăr agent secret. În aceste lucrări Volkoff arată interesul său pentru intrigi romantice şi răsturnări de situaţii, deţinînd un profund înţeles al forţelor pozitive din univers.

La sfîrşitul anilor 1970, scrierile lui Volkoff descriu raporturile dintre puterile vestice şi cele estice şi chiar realităţile acestor sisteme. Scrierile sale conţin o analiză a ideologiei combatante între doua concepţii opuse ale lumii şi ale libertăţilor din cele cu un fundal geopolitic stabil.

Nuvela lui Volkoff din anul 1979 numită Le retournement (Răsturnare de situaţie) i-a adus recunoaştere internaţională şi a fost tradusă în mai multe limbi. Dedicată lui Graham Greene, pe care personal Volkoff îl admira foarte mult, titlul se referă la manevrele inteligente realizate la convertirea unui agent secret, pentru a-l determina pe acesta să intre în slujba altul serviciu secret. Cartea conţine povestea unei lupte între servicile secrete ale trei ţări: SUA, Franţa şi URSS, dar deasemenea răsturnare de situaţie spirituală, necunoscută acestor servicii, care în final duce la transformarea într-un martir a personajului principal.

În 1980 Volkoff publică Les humeurs de la mer, o frescă contemporană în patru volume: OlduvaïLa leçon d’anatomie (Lectia de anatomie),Intersection (Intersectia) şi Les maîtres du temps (Stăpînii timpului). Cu Le montage (Montajul) (cîştigător al Marelui premiu la categoria roman al Academiei franceze), în anul 1982, în care Volkoff a descris metodele şi reţelele de dezinformare, inclusiv metodele de lucru ale Serviciului secret Sovietic în Europa; ideea care a stat la baza cărţii poate veni de la Alexandre de Marenches, director al SDECE.

În 1985, inspirat de experienţa americană, a publicat lucrarea intitulată Le professeur d’histoire (Profesorul de istorie), în care a portretizat o comică confruntare între un om de literatură plin de valori tradiţionale şi o tînără moştenitoare care este pe valul modernismului.

faceti clik pentru download Vladimir-Volkoff-Tratat-de-Dezinformare